Sunt foarte multe situații în care, în ciuda dorinței conștientizate și manifeste de a avea o stare de bună dispoziție și confort psihic și fizic totuși nu reușim să ne simțim mulțumiți, relaxați, confortabil sau dinamici și eficienți. Uneori “responsabile” pentru aceste stări neplăcute sunt evenimentele de viață, lipsa de somn, alimentație, timp de relaxare satisfăcător sau anumite idei disfuncționale care mai mult ne sabotează starea de bine decât ne ajută, însă există și situații în care motivul real al stărilor disconfortabile este un nivel scăzut de serotonină.
Serotonina este un neurotransmițător, o substanță chimică ce se găsește în sistemul nervos la nivelul creierului și care este responsabilă cu transmiterea și amplificarea impulsurilor nervoase, asigurând buna funcționare fizică, psihică și emoțională. Un nivel scăzut de serotonină la nivelul creierului afectează mai multe arii de funcționare a organismului, generând tulburări de somn, memorie și învățare, metabolismul, comportamentul sexual, sistemul digestiv, endocrin, apetitul alimentar, generând stări de anxietate și atacuri de panică, depresie, depreciere cognitivă, tulburări de atenție și concentrare, epuizare fizică, insomnii și schimbarea libidoului, iritabilitate și agresivitate.
Nivelul scăzut de serotonină poate fi cauzat genetic sau poate fi dobândit datorită stresului, oboselii cronice, lipsei de alimentație corespunzătoare și a activităților de petrecere a timpului liber. În situația în care este dobândit poate fi remediat prin expunere la soare, exerciții fizice, mișcare, activități de petrecere a timpului liber, activități de relaxare corporală și mentală, armonizare psiho-corporală, meditație, alimentație echilibrată, preponderent cu un aport bogat în carbohidrați, reducerea nivelului de stres și reechilibrarea psiho-emoțională. Pentru o recuperare mai eficientă și rapidă a stării de bună dispoziție pot fi folosite alternativ suplimentele alimentare bogate în aminoacidul triptofan.
Indicatorii nivelul scăzut de serotonină sunt agresivitatea, iritabilitatea, impulsivitatea, apar tulburările de somn, alimentație, atacuri de panică, tulburarea de dispoziție și depresivă, durerile de cap, oboseală cronică și diferite tulburări psihice. Excesul de serotonină apare de obicei prin supradozaj fie de medicamente fie de droguri, iar efectele resimțite sunt stările pronunțate de agitație, confuzie, transpirație excesivă, stare de neliniște, tremuri, spasme musculare, scăderea libidoului.
Pentru o soluție de recuperare adecvată și stabilirea strategiei de intervenție este necesară o diagnosticare corectă și totodată să fie cunoscută cauza dereglării nivelului de serotonină. În cazul factorilor externi este suficientă schimbarea perspectivei asupra modului de viață și adecvarea la nevoile interne individuale, însă în situațiile în care dereglarea producerii de serotonină la nivelul creierului aparține structurii genetice este necesară intervenția medicamentoasă și psihoterapia.
Abilitatea de a simți și a trăi plăcerea și fericirea nu este implicită, nu este un dat cu care ne naștem, ci o capacitate care poate exista sau nu. Plăcerea este trăită și resimțită diferit de fiecare om în parte, atât la nivelul creierului cât și al organismului și psihicului în ansamblul său. Sunt oameni care resimt fericirea din plăcere și oameni care au plăcere din suferința lor sau a celorlalți. Diferența între aceste două situații se evidențiază atât în nivelul de serotonină din creier cât și la nivelul ideilor și concepțiilor despre oameni, lume și viață.
Fericirea este o construcție, un ansamblu, o alegere pentru care este necesar să ai resursele necesare.
Psiholog psihoterapeut Harbur Elena