Insomnia reprezintă o tulburare a somnului în care persoana afectată manifestă tulburări în adormire, menținerea somnului sau trezire cu calitatea somnului nesatisfăcătoare. Se consideră o tulburare în condițiile în care scade numărul de ore necesare odihnei (în general între 7-9) sub 6 ore pe noapte, există mai multe treziri nocturne însoțite de imposibilitatea în adormire ulterioară și trezire mult prea devreme, simptome asociate cu o senzație de fatigabilitate (oboseală severă permanentă) la trezire și pe tot parcursul zilei, iritabilitate, tulburări de memorie și concentrare, comportament dezorganizat, dificultăți în îndeplinirea sarcinilor, creșterea numărului de erori sau accidente, anxietate, depresie, preocupări excesive legate de lipsa și calitatea somnului, care afectează marcant funcționarea în toate domeniile vieții, în ansamblu calitatea vieții.
În funcție de momentul apariției, durată, cauze și prelungirea în timp, insomnia poate fi acută- apare ca urmare a unui element stresor (un examen, vești proaste, preocupări legate de anumite persoane, proiecte sau activități) și dispare odată cu reglarea nivelului de stres, sau poate fi cronică– atunci când apare de cel puțin 3 ori pe săptămână timp de minim 3 luni.
Insomnia poate fi pricipala problemă sau poate fi reacție sau simptom asociat cu condiții de sănătate, medicamente sau tulburări psihice. În 90% din cazuri nu este o tulburare de sine stătătoare ci este un simptom asociat altor tulburări sau disfuncționalități fizice sau mentale, cu mici diferențieri legate de sex sau vârstă.
Factorii obișnuiți care pot provoca insomnia sunt:
- Nivelul ridicat de disstres– grijile și preocupările despre profesie, școală, sănătate, bani, familie, evenimente cu impact major, cum ar fi boala sau moartea unei persoane dragi, divorț, mutare, pierdere de locuiță, servici, școală pot să provoace insomnie cronică;
- Călătoriile sau programul de muncă– obiceiurile de autoîngrijire și odihnă slabe sau inexistente pot produce tulburări în programul de somn (ore de culcare exagerat de târzii sau neregulate, existența somnului de peste zi- narcoplexie);
- Activitățile înainte de culcare– un spațiu inadecvat somnului sau folosirea patului pentru muncă, mâncat sau privitul la TV, jocurile video sau utilizarea telefoanelor mobile înainte de culcare afectează ritualurile de odhină și somn;
- Cina și alimentația – servirea mesei sau ingerarea de alimente în cantitate mare și nediferențiate conform orei și programului de viață sănătos;
- Medicamentele- ingerarea anumitor medicamente al căror efect presupune agitație și vigilență influențează funcționarea aparatului digestiv și implicit funcția somnului, corpul și psihicul rămânând activate; de asemeni medicamentele antidepresive, pentru astm și cardiologice, alergii, gripă, calmantele și produsele de slăbit conțin cofeină și alți stimulanți, care împiedică somnul;
- Cofeina, nicotina și alcoolul– cafeaua, unele ceaiuri, cola, sucurile acidulate conțin stimulanți care nu permit relaxarea. Nicotina de asemeni este un activator neuronal puternic. Alcoolul poate ajuta uneori în adormire, însă nu permite profunzimea somnului și implicit senzația de odihnire și generează foarte des trezirile de peste noapte.
- Condiții medicale– anumite afecțiuni fiziologice presupun durere- pornind de la febră, afecțiunile musculare, osoase, tulburările cardiace, tulburările gastr-intestinale, afecțiuni ale tiroidei, până la diabet, cancer, Parkinson, Alzheimer,etc;
- Alte tulburări ale somnului– apneea de somn obstructivă este caracterizată prin înfundarea căilor repiratorii și trezirea cu senzația de sufocare, tulburarea ritmului circadian de somn (tulburarea ritmului de somn/veghe), anxietatea de vis (coșmarurile), teroarea de somn, somnambulismul, sindromul picioarelor neliniștite (agitația permanentă a picioarelor, chiar și în somn) influențează în mod marcant durata și profunzimea somnului, stimulând și agravând insomnia;
- Tulburările psihice/ mentale– tulburările de anxietate, depresie, schizofrenie, halucinațiile vizuale sau/și auditive, tulburările bipolară, afective, paranoidă, de identitate și psihotice sunt deseori terenul de instalare a insomniei cronice;
- Dependența de alcool sau droguri.
Indiferent dacă insomnia este o tulburare sau un simptom pentru o altă tulburare, este necesar să fie tratată. Tratamentul insomniei necesită o evaluare atentă a condițiilor obișnuite de somn precum și a modificărilor survenite ca intensitate, frecvență și durată în ansamblul contextului de viață. Intervenția se realizează prin medicație și psihoterapie în funcție de cauzele declanșatoare și implică schimbarea unor aspecte din dinamica de viață a persoanei.
Psiholog psihoterapeut Harbur Elena