Ce înseamnă să fii fericit? Multă lume consideră fericirea acea stare extatică fluctuantă, de moment, însă fericirea nu este doar o emoție. Capacitatea de a trăi fericirea nu este un dat care aparține tuturor oamenilor. Există persoane care mental își doresc această stare de împlinire, însă în realitate niciodată nu își permit să o trăiască și sunt persoane care nu pot trăi astfel de semntimente.
Fericirea în sine este un cumul de emoții de liniște, împlinire, satisfacție, sentimente sublime ridicate la cote înalte. Pentru a putea trăi aceste emoții este necesară atât o anumită capacitate emoțională de a primi plăcerea cât și o anumită maturizare emoțională. Maturitatea emoțională este diferită de maturitatea cognitivă sau biologică. Nu este obligatoriu ca odată cu înaintarea în vârstă să apară și maturizarea emoțională. Sunt persoane care au o maturitate emoțională și la vârste mai fragede, la fel cum sunt persoane care nu se maturizează emoțional pe tot parcursul vieții, rămânând eterni copii sau adolescenți.
Maturizarea emoțională nu presupune o atitudine rece, distantă sau epuizată, saturată, ci o capacitate de înțelegere cognitivă și psihică a emoțiilor și sensului acestora în dinamica de viață, precum și gestionarea acestora. Maturizarea presupune capacitatea de a trăi, de a primi și a oferi plăcerea, de a flitra, alege între toxic și satisfăcător, strategie și gestionare a impulsurilor și emoțiilor care se concretizează în sentimente. Plăcerea, entuziasmul, extazul sunt emoții cu durată scurtă, în timp ce fericirea este un sentiment care se prelungește în timp.
Maturizarea emoțională aduce cu sine, creează și susține dobândirea fericirii. Ea se dobândește rpin experiențe de viață provocatoare, prin eșecuri și suferință, prin reîntoarcerea în realitate și separarea de mituri și strategii disfuncționale. Adecvarea la realitate și capacitatea de adaptare activează mai mult mai mai puțin voluntar și conștient abilitățile necesare dezvoltării și maturizării.
Flexibilitatea, responsabilitatea, reziliența, toleranța, găsirea de soluții și strategii, adaptabilitatea, echilibrul, pozitivitatea, disponibilitatea, sociabilitatea, deschiderea mentală și emoțională pentru nou, simțul umorului, autoaprecierea, absența judecăților de valoare asupra celorlați sunt câteva dintre caracteristicile maturității emoționale.
Propriu-zis, persoana matură emoțional are abilitatea de a ști ce vrea și de a fece lucrurile să se întâmple fără a leza pe ceilalți, are un autocontrol al emoțiilor adecvat contextului, încredere în sine, capacitatea de a acționa și a-și asuma rezultatele acțiunilor proprii, este răbdătoare și tolerantă, flexibilă, are relații intime sănătoase și relații pozitive cu oamenii din jurul său, integritate, principii și valori pentru sine, viață și ceilalți sănătoase și adecvate realității, este echilibrată emoțional și comportamental, are capacitatea de a privi în ansamblu, dincolo de propriul interes, își dă voie să greșească și își cere scuze atunci când greșește, își cunoaște limitele și posibilitățile încercând în permanență să se dezvolte, știe când să renunțe și face loc și altora în viața sa.
Maturizarea emoțională înseamnă să știi că viața și oamenii din jurul tău nu sunt perfecți și totuși să te bucuri de viață, să știi ce simți, să împărtășești, să ceri și să primești, să știi să pui limite și să te dezvolți, să fii empatic fără să devii copleșit, să nu pedepsești, să dai drumul la frică, să fii liber să fii fericit.
Fericirea vine de la sine atunci când crești!
Psiholog psihoterapeut Harbur Elena