Deseori îmi vin clienți în cabinet care îmi spun că nu mai pot. Nu mai pot să zâmbească, nu mai pot să facă lucrurile la fel, nu le mai place nimic și totul pare fără sens. În viața lor există doar “trebuie”. Trebuie să meargă la muncă, trebuie să mănânce, să doarmă, să îngrijească familia, să facă “tot ce face toată lumea” și mai mult decât atât trebuie să pară mulțumiți, pentru că “nu le lipsește nimic”. După ce îmi spun tot ce au reușit cu multe eforturi să obțină ca să fie în rândul lumii, “așa cum trebuie”, lasă ochii în pământ și oftează… “dar nu sunt eu… așa cum mă știam că sunt… înainte de toate astea… ”. Îi întreb cum erau atunci și ochii li se luminează, zâmbesc larg… îmi povestesc momente fericite din vremurile în care “trebuie” era doar un cuvânt și nu identitatea lor. Când anume și cum a reușit acest cuvânt să aibă rol de buletin, de ghid și de direcție unică în viața lor, nu știu să-mi spună. Parcă ar exista o lege nescrisă ca atunci când intră într-o relație sau se angajează, se căsătoresc sau fac copii să renunțe la tot ceea ce sunt, la tot ceea ce le place și să se transforme în acest “așa trebuie să fie”. Se referă la acest cuvânt ca și cum ar fi un fel de lege universală, o normă, o constrângere pe care ești obligat să o respecți ca să ai dreptul să fii om. Dar cine stabilește această lege și ce anume spune ea… nimeni nu știe. Tot ce se știe este că “trebuie”.
“Te cheamă TREBUIE?”
“Cred că da… ”
“Dar TU, cine ești?”
“Nu știu… ”
“Trebuie” este un cuvânt, nu o identitate sau un drum în viață. “Trebuie” în realitate nu există! În realitate alegi să faci ceva ce îți place sau ceva ce nu îți place, în realitate alegi să te bucuri sau să te supări, alegi să îți spună altcineva ce să faci sau alegi să fii TU. Unora o să le placă cine ești, altora nu, uneori o să-ți fie frică pentru că nu te cunoști și nu ai încredere în ceea ce poți să faci, alteori o să ți se pară foarte ușor, uneori o să te simți în extaz, alteori o să suferi… dar cu siguranță toate acestea te ajută să crești, să te cunoști, să devii ceea ce îți dorești să fii, pentru că, de data asta EȘTI TU!
Să fii TU nu înseamnă să te arunci cu capul înainte sau să faci gesturi extreme, nu înseamnă să îți pese doar de tine sau să faci rău celorlați, ci înseamnă să îți câștigi libertatea interioară. Când ești TU ai în viața ta fericire și echilibru, ai entuziasm, chef de viață, ești calm, tolerant, aduci și păstrezi oameni în viața ta și îți atingi scopurile. Când ești TU ești auzit, văzut, crezut, înțeles, ești un trecut memorabil pentru unii, un viitor important pentru alții și un prezent fericit pentru tine!
“Ce te-ar face să fii fericit din nou?”
“Să fiu EU!”
Psiholog psihoterapeut Harbur Elena