0723580669/ 0784786924
L-V: 12 - 21, S: 12 - 18
cabinetpsihologicharburelena@yahoo.com
Furia, dreptul la viață!
Furia, dreptul la viață!

         Furia… una dintre cele mai profunde emoții… o simți prima dată în stomac, apoi furnicături în tot corpul, inima începe să bată din ce în ce mai tare și parcă nici aerul nu mai este suficient; toți mușchii corpului se încordează, sprâncenele se adună, maxilarul se strânge, urechile se înfundă, vocea se ridică și parcă tot corpul stă să explodeze!
O simți cum fierbe în vene și parcă preia controlul asupra ființei tale… îi vine să țipi, să lupți, să fugi, să faci ceva, orice, doar să o oprești, să repari nedreptatea… Căci furia vine din sentimentul de nedreptate, trădare, privare, constrângere, îngrădirea libertății și a drepturilor. Libertatea de a fi, de a te exprima, de a acționa, de a simți… 
        De multe ori simțim furia și nu știm ce să facem cu ea. Poate știm cine și ce anume a trezit-o, a făcut-o să apară și să se manifeste, să fie prezentă și copleșitoare, dar normele, regulile ne împiedică să ne exprimăm, să reglăm situația și să aducem înapoi liniștea… Și atunci rămânem cu furia care crește și se cere răzbunată, reglată, eliberată.
        Ce facem cu ea? Cu nevoia de a scăpa de sub controlul ei, de a ne elibera de ea? Uneori țipăm, alteori lovim, pedepsim, prin privare sau exces, ne canalizăm întreaga energie să “reparăm” nedreptatea. Pentru că știm deja, din toată experiența noastră de viață că furia trezește și conține o energie mult mai mare decât oricare altă emoție, chiar și decât fericirea.
        Descărcarea ei manifestată în răzbunare și pedeapsă ne aduce eliberare și satisfacție, însă doar pe moment… Uneori ne răzbunăm pe ceilalți prin limbaj și acțiuni menite să îi rănească, însă nu ne dăm seama cât de mult ne răzbunăm pe noi înșine…
        Sună ciudat, nu? Din păcate este real. în loc să căutăm adevaratul motiv al furiei, să avem curajul să îl înfruntăm și să rezolvăm nedreptatea, ne consideram trădați, dezamăgiți, umiliți, vinovați, responsabili, constrânși, legați, tributari, iar acțiunile de răzbunare și descărcare le întoarcem în mod paradoxal împotriva noastră. 
        Pedepsindu-i pe ceilalți, ne pedepsim pe noi. În primul rând canalizând uriașa energie a furiei pentru a pedepsi și a răni, însă cei care suferă cel mai tare în acest “joc” sunt chiar cei furioși, pentru că furia rămâne, crește, aduce cu ea vina, îl vlăguiește pe cel furios, îi strică relațiile familiale, sociale și profesionale, îl privează, sau mai bine spus se privează singur de libertate. Libertatea de a gândi, de a simți, de a se exprima, de a împărtăși, de a se bucura, de a iubi, practic îl privează de posibilitatea de a se încărca cu energie din relații hrănitoare. 
       Ce efect are? Se transformă într-un fel de drog… cu cât descărcăm mai mult, cu atât ea crește și ajunge să ne conducă viața. Ajungem să ne închidem în noi, să devenim cognitivi și suspicioși, iar teama de a nu fi iar dezamăgiți, nedreptățiți, să nu doară din nou se instalează și acaparează, iar noi devenim sclavii emoțiilor negative, blocați în presupuneri, în trecut, uitând să vedem realitatea în care construim în fiecare clipă… 
       Ce construim? Noi alegem. Putem să ne ducem viața conduși de furie, alegând să fim victimele ei, sau putem să folosim ceea ce puțini dintre noi știm că există: imensa ei putere pozitivă! Nu știai, nu-i așa, că furia prin forța ei imensă poate creea mult mai multă fericire decât oricare altă emoție? În mod paradoxal, pe cât pare de dăunătoare, în esența ei, furia este cea care dă viață! Datorită furiei întreaga ființă se activează, se dinamizează, prinde viață, susține viața și procreează.
       Furia este cea care dă forță luptei pentru supraviețuire și mai mult decât atât, dorinței de procreere, de susținere a vieții. Vezi deci, furia este cea care dă viață mai mult decât o distruge. Așa că, în loc să o lăsăm să ne macine, să ne consume, să ne copleșească, putem să o facem prietena noastră, să ne ajutăm de puterea ei, să o lăsăm să ne învețe să ne bucurăm de viață, de evoluție și progres, să ne câștigăm succesul cu forța ei inepuizabilă și strălucitoare. 
       Furia este prietenul nostru prețios în vremuri grele, când ne întrebăm “de ce mie mi se întâmplă toate astea?”, este cea care ne face să mergem mai departe, cea care ne motiveaza și ne susține să ducem la capăt scopuri mult dorite, este cea care construiește originalitatea, personalitatea, succesul.
       Furia există în fiecare dintre noi, pe unii îi blochează, pe alții îi creează, îi motivează, îi duce la progres și evoluție. Cât de departe? Tu decizi! Cât poți, cât vrei și ai nevoie ca să poți fi tu însuți, să fii LIBER.
       Ai nevoie de o gură de aer, nu? Trage aer în piept, ridică-ți ochii și privește în jurul tău… ascultă zgomotele sau liniștea… nu-i așa că te simți viu? Este primul pas… să spui “mulțumesc” furiei tale pentru că exiști. Furia este dreptul tău la viață! Primește-l, bucură-te de el și fii fericit că trăiești!

Psiholog psihoterapeut Harbur Elena

Add Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *