0723580669/ 0784786924
L-V: 12 - 21, S: 12 - 18
cabinetpsihologicharburelena@yahoo.com
Depresia nu trece de la sine!
Depresia nu trece de la sine!

Este cumva „la modă” în zilele noastre termenul de „depresie”, fiind adesea confundată cu tristețea și îngrijorarea, lipsa perspectivelor și a plăcerii, însa depresia înseamnă mai mult decât atât. Una este să fim triști, deznădăjduiți, dezamăgiți și este cu totul altceva să trăim o depresie. Persoana depresivă trăiește o suferință intensă și persistentă, sentimentul că este inutilă și incapabilă, că produce celor din jur doar suferință și se simte responsabilă și vinovată pentru asta, se încarcă cu durere și nefericire de care nu poate scăpa; ea consideră că nimic nu are sens și nu poate resimți bucuria, fiecare zi este o povară care o obligă să îndure și mai mult.
Pesoana depresivă este disperată și obosită să mai sufere, să mai suporte chinul de a fi, are tulburări de alimentație, fie se îngrașă fie slăbește excesiv, tulburări de somn, de apetit sexual, îi este greu să gândească, să ia decizii, să se concentreze, să ducă activități la bun sfârșit, uită, idei delirante și idei suicidare. O persoană depresivă poate fi foarte lentă sau foarte agitată, tot timpul nemulțumită, inhibată, însă nu revendicativă! Persoana depresivă nu are energie să se certe, să își ceară drepturile, să își susțină punctul de vedere, ea doar “înghite” durere, suferință, vină și crede că nu poate să se elibereze de ele decât prin moarte.
Pentru o persoană depresivă moartea este singura soluție de a scăpa de chin. Depresia în general este asociata și cu alte tulburări de dispoziție sau personalitate și NU apare NICIODATA din senin. Înainte de a se institui starea depresivă a existat un lung șir de dezamăgiri, eșecuri și eforturi ale persoanei de a face față situațiilor de viață și mai mult decât atât, programarea genetică.
Depresia apare pe o anumită vulnerabilitate a personalității și în lipsa unor repere adecvate de viață. Persoanele care ajung să dezvolte depresia, la vârsta copilăriei au avut modele de viață inadecvate în privința gestionării conflictelor, durerii, suferinței, asumarea responsabilității și a bucuriei. Cumva, în experiența lor de viață astfel de persoane învață să păstreze suferința și să elimine bucuria.
Depresia nu trece de la sine, pentru că ea nu este un moft sau un virus. Persoana depresivă are nevoie ajutor să poată trăi! Depresia afectează persoana în toate ariile de funcționare, pornind de la conexiunile neuronale și eliberarea substanțelor din creier până la reacțiile fiziolgice și comportamentale. În depresie persoana devine incapabilă, ea nu mai poate să găsească soluții, perspective de viață, plăcere, bucurie, energie, speranță. Toate acțiunile și eforturile ei sunt de a face față, a suporta, a reuși să trăiască… totul este prea mult, copleșitor și dureros. Astfel ea ajunge să se izoleze, să nu mai poată munci, vorbi sau deplasa, singurul lucru pe care și-l dorește fiind să stea singură.
Depresia poate fi vindecată! Tratamentul depresiei se face medicamentos și psihologic. Atât medicul neuropsihiatru cât și psihologul conlucrează împreună cu familia pentru a ajuta persoana depresivă să depășească durerea și să regăsească sensul și bucuria de a trăi. Adeseori familia face eforturi susținute pentru a convinge persoana depresivă să urmeze tratamentul, susținerea permanentă fiind absolut necesară. Echipa de specialiști va asigura perspectiva de ansamblu a problematicii venind în întâmpinarea familiei.
Persoana depresivă nu poate susține singură procesul vindecării având nevoie de implicarea familiei, specialiștilor și persoanelor apropiate. Este imporant de înțeles că suferința persoanei depresive este reală și profundă și merită toată atenția și eforturile necesare vindecării.
Durerea și suferința își au locul și sensul în viața fiecăruia dintre noi, însă atunci când scapă de sub control și devin copleșitoare duc la anularea idividului. La personalitatea sănătoasă mecanismele de supraviețuire compensează astfel de trăiri, aducând un echilibru mai mult sau mai puțin funcțional, însă în depresie acestea se anulează.
Persoana depresivă are nevoie să învețe să dea drumul suferinței, să se elibereze de durere și să pună în loc bucuria. Pentru o astfel de persoană acest obiectiv pare imposibil, însă oamenii care pot face asta și șansele ca acest lucru să se întâmple există, iar cei dragi nouă merită orice efort! Bucuria există în noi la fel ca durerea și chiar și o astfel de persoană poate ajunge să trăiască bucuria pe care o merită.

Psiholog psihoterapeut Harbur Elena