0723580669/ 0784786924
L-V: 12 - 21, S: 12 - 18
cabinetpsihologicharburelena@yahoo.com
Cine este omul de alături?
Cine este omul de alături?

       Auzim tot timpul în jurul nostru replica “fiecare cu ciudățeniile lui…”, de fiecare dată când o soție supărată se plânge de soțul ei abuziv unei prietene sau un bărbat este revoltat de comportamentul partenerei sale prea geloase. Uneori comportamentele sunt justificate, însa alteori, în spatele “ciudățeniilor” comportamentale ale unor persoane, este boala psihică sau patologia.
       Diferența dintre un comportament justificat și unul patologic, considerat simptomatic pentru o tulburare psihică, este dată de câteva criterii, cum ar fi: adaptarea la context, intensitatea, frecvența și durata manifestării, stabilitatea emoțională și cognitivă. Debutul bolii psihice apare cu precădere în adolescență sau în perioada 20-30 ani.
       Tulburările psihice se împart în tulburări mentale și tulburări de personalitate. Persoanele cu tulburări mentale sunt ușor de identificat după bizareriile evidente în comportamentul lor, de genul fluturărilor mâinilor, limbajul greoi și neadecvat contextului ca și conținut, tonalitate etc., posturi bizare ale corpului, mimicii sau gesturilor.
        În privința persoanelor cu tulburare de personalitate, identificarea este mai dificilă, pentru că astfel de persoane au un discurs coerent și au autonomie personală, mimând foarte bine adaptarea socială. Diferența o face comportamentul inflexibil și neadaptat situației contextuale, impregnat de manifestări manipulative, agresive, injurii, acuze, suspiciune, dominare, critică, lipsa prietenilor apropiați, lipsa de empatie, de fidelitate, a responsabilității asumate în relații de cuplu și profesionale, comportamente provocatoare prin care cere atenție și admirație în mod exagerat, multiple dar superficiale relații amoroase, etc.
        Cele mai întâlnite tipuri de tulburări de personalitate sunt personalitatea paranoidă, schizotipală, antisocială, borderline, histrionică, narcisistă, dependentă, depresivă și obsesiv-compulsivă. Dintre acestea, personalitățile borderline, dependentă, depresivă și obsesiv-compulsivă sunt autoagresive, îndreptându-și furia asupra propriei persoane, având des episoade depresive, suicidale, tulburări de alimentație și dependențe de substanțe. Suferința acestor persoane se restrânge la nivel personal și al rudelor foarte apropiate, de ajutorul cărora au nevoie.
         Personalitățile de tip paranoid sunt acei indivizi care dau vina pe alții pentru propriile greutăți și necazuri, sunt dificili în a se înțelege cu ceilalți și au adesea probleme în relațiile intime. Ei întâmpină dificultăți în munca în echipă, deoarece sunt prea rigizi, prea autoritari, critici, acuzatori și păgubitori. Ei îi acuză pe ceilalți pentru nedreptăți aduse, au impresia că sunt urmăriți, ca ceilalți conspiră împotriva lor etc.
          Indivizii cu personalitate schizotipală manifestă o anxietate socială excesivă, care este asociată cu temeri paranoice. Acești indivizi sunt considerați adesea a fi bizari sau excentrici, din cauza comportamentelor atipice și a modului neglijent de a se imbrăca, afectivitate inadecvată, nu au prieteni sau confidenți, alții decat o rudă de gradul I. La fel de frapante sunt și ideile, convingerile și limbajul neobișnuit al acestor indivizi. Ei deseori interpretează greșit incidentele obișnuite și evenimentele externe, ca având o semnificație particulară anume pentru acea persoană, pot crede că au puteri speciale de a intui evenimentele înainte ca acestea să survină, de a avea premoniții, telepatii, clarviziuni sau că există conspirații, fiind astfel neînțeleși de ceilalți.
          Persoanele cu tulburare antisocială adesea comit acte nesăbuite, care neglijează siguranța altora și nu se simt vinovați pentru faptele comise. Ei manifestă un pattern pervaziv de desconsiderare și violare a drepturilor celorlalți. Sunt aroganți, au un farmec superficial, manipulează și exploatează persoanele cu care intra în contact și au un nivel extrem de scăzut al empatiei. Ei pot apărea ca având un succes social, fiind încântători, distractivi, cu angajamente, dar multe dintre relațiile acestora vor eșua, ca urmare a lipsei de empatie, fidelitate și responsabilitate, impregnate cu episoade de abuzare, exploatare și ostilitate nervoasă.
         Personalitățile narcisiste au un simț exagerat al auto-importanței și cred că ei sunt atât de unici incât nu pot fi ințeleși decât de oameni speciali, care le seamănă. Comportamentul lor este problematic: arogant, exploatator și de simț al îndreptățirii în acte îndreptate împotriva celorlalți. În ciuda nivelului aparent ridicat al stimei de sine, astfel de persoane sunt vulnerabile la amenințările reale sau percepute la adresa statusului lor. Astfel, apar des episoadele de furie și contraatacuri. Ei se folosesc de aspectul lor fizic pentru a atrage atenția asupra lor și sunt neobisnuit de seducători. Ei deseori percep relația de amiciție ca fiind mai intimă decât este cazul, din cauza nevoii lor de fantezie romantică.
         Astfel de persoane, cu tulburări de personalitate, devin adesea agresive, în mod special cu persoanele pe care le consideră apropiate emoțional sau sunt obiectul fantasmelor lor. Dificultatea de relaționare cu astfel de persoane vine din imprevizibilitatea și exagerarea comportamentelor lor, din prisma ideației delirante.
         Persoanele cu tulburări de personalitate au nevoie de ajutor specializat și tratament psihiatric. Este necesar ca familia să ajute persoana cu tulburare, prin complianța la tratament. În lipsa tratamentului, tulburarea se agravează odată cu condițiile de viată și înaintarea în vârstă, ducând la izolare socială și infracționalitate.

Psiholog psihoterapeut Harbur Elena